Buna zina! Saru' mana! I-a placut de Maria Basescu si inghetata de la Constanta. Happy Gastroenterita Day, Mr. President!

Dimineata a fost exagerat de vesela. O gasca de zece caini nunteau in fata hotelului Marriot. Spre stupoarea agentilor. Straini:)

Comentatorii de la aeroport s-au intrecut pe ei insisi. Ba chiar i-au intrecut si pe crainicii de la fotbal. In prostii pe tv². Hai la mai mare ca se poate!

SCRIITOR.

Salahor, taietor de lemn, sofer profesionist, fotbalist amator. Unul dintre cei mai buni scriitori de limba franceza. In viata

„Sunt un personaj bizar pentru toatã lumea. Strãinul tot strãin rãmâne. Ãstia ar vrea sã fiu si tigan, si evreu, si toate nãzbâtiile, dar eu nu sunt decât un român care munceste pe autobuz, are copii si nevastã, care scrie din când în când si care mai scoate o revistã de literaturã în limba lor“, spune Popescu, cãsãtorit cu pictorita Marie-José Imsand si tatãl a douã fetite, de 10, respectiv 15 ani. „Am plecat din dragoste din România, nu de altceva. Acum mã întorc regulat în tarã, dar nu stiu dacã m-as stabili de tot, nu stiu ce mi-ar putea oferi România“. (interviu)

Actiunea se petrece in Anglia unde sta sa iasa pe teava o lege cel putin la fel de idioata ca si initiatorii ei: copiii obraznici cautati la ADN. Si arhivati frumos in baze de date: Azi obraznici, maine teroristi!

* [aici ar trebui sa avem un icon cu "Dobitoc"]* n-avem dar o sa-i gasiti numele in text.

Almanahe si succesuri

Sa ne umplem de progresuri!

Dovadaaaaaa, dovada: http://www.youtube.com/watch?v=UWtU36kMA80

Intrebarea nu ne-ncurca

E bataia cu maciuca ! 

sau Inspectia Sociala. Traiasca paraciosii: "De asemenea, vom face controale ºi în urma reclamaþiilor, dacã persoana s-a învoit timp de o sãptãmânã pe caz de boalã, dar suntem atenþionaþi cã, de fapt, este plecatã la munte sau la mere".

"În ceea ce priveste concediile de maternitate/paternitate, vom suna din usã în usã sã vedem dacã persoana respectivã este acasã". Sa mori tu??? Da' mandat ai? ))

În primele saptamini de Germania ne-am napustit nebuni in brinzeturile puturose, albastre, verzi, rosii, cascavaluri cu cenusa etc. Intr-o sambata dimineata ne-am trezit ca vrem cash. Am plecat spre singurul magazin care-l stiam si surpriza am dat peste piata de tzarani. La un chiosc un nene vindea numai branza. Ne apucam noi in engleza sa-i explicam ca vrem "cow cheese" fara sare...Nimic. Pricepe asta ceva fara sare... Da' nu intelegea animalu'. Incercam cu variantele care ni se pareau noua "acceptabile" pentru vaca in germana, nimic. Se vedea pe fata turcului ca e in ceata total. La un moment dat sotzul meu ii zice "Muuuuuuuuuuuuuu Käse" si pune mainile la cap simuland niste coarne. Continua "Muuuuu muuuuu". În jurul nostru deja se elibera spatiul. Aaaaaaaaaaaaaaa se dumireste turcul "Cuuuuu Käse". Barbate-meu innebunit "Neiiiiiiin, neeeeeeein cuuuu...MUUUUU" si tot dadea din "coarne". La care turcu' de colo "Cuuuuuuuuuuu, cuuuuuuuuu". NUuuuuuuu vine raspunsul categoric din partea ailalta: "MUUUUUU"! Coarnele fluturau! La care turcu', fluturand si el mainile a coarne, zice de cealalta parte a tarabei: "Ja, ja cuuu ist muuu". KUH se citeste "cu" in germana si inseamna, evident, vaca. Dupa ce ne spune ca nu are, turcu' risca si el o intrebare "Da' de unde sunteti". Ii spunem noi ca din România la care asta conchide, demential, apoteotic "Aaaaaaaaaaa vreti CASH. CASH!!!" Cash ...da cash voiam )))) Aflase el de la niste romani, candva, ca branza de vaca fara sare se numeste cash.

Primul Paste in Germania

Urmeaza sa avem musafiri. Ma pregatesc crestineste si bag pe lista: leustean, prapure nu stim, nu cerem ca cine stie ne trezim cu vreun AN24 la poarta... ridichi, da ca dintr-astea is expuse in vitrina, nu-i bai. Cash stiam de unde luam Carne de miel! Plecam la piata total "descoperiti". Nu ne-a trecut prin cap sa vedem cum ii spune mielului in germana. Ajungem la turci unde am presupus ca ar trebui sa aibe mielutz, dragutz, transat si bagat la pungi. Saracu' mai bine halim un iepure...dar si ala are margelati si rugatori. Poate avem noroc de vreun pui orb. Eeeeeeeeee se vede ca-i magazinul turcilor. Tarabe, legume colorate ca acasa, miros de patrunjel si muuunti de rahat si seminte. Muraturi: gogonele, ardei umpluti cu varza, gogosari îmmmmmmmmmmmmmmmm ca acasa. Vorbarie multa, miros de tutun, ienibahar, piper rosu, negru ,verde, cuisoare, dafin. Halva! Si departamentul de carne. Vorba vine, toate astea sunt strans inghesuite intr-o incapere in forma de L si stau surghiunite precum 40 de carti asezate intr-un raft de 30. In galantar niste pulpe apetisante. De porc sau de altceva. Ca nu scria. Cum de altfel nu scria nimic pe nici una dintre bucatile alea indecente de coapse. Nah. Acum nici nu mai putem s-o luam pe ghicitelea care ar fi mielu'. Nu-i bai ca vaz ca Ionu e deja verzuliu. Mai verzuliu oleaca decat cele doua muste mari care faceau un dansul sangelui pe carnuri. "Canibale", gandesc. Mai bine ca nu stim cum il cheama pe mielu'. Oricum nu mai luam nimic de-aici. Nimic dezgolit ca gogonelele din borcan sunt o splendoare Omul in halat alb indescifrabil ne intreaba ceva cu un buricos accent turcesc. Casc ochi mari, incet si incerc sa nu aud nimic din ce se petrece langa mine. Stiti senzatia cand vecinul de scaun din autobuz vorbeste aiurea si incerci sa pui o perdea peste urechi. Procedura e simpla si nedureroasa: se increteste usor pielea din coltul ochilor, pleoapele se ingusteaza,urechile coboara liiin si aproape imperceptibil in jos iar o "ceata" se lasa peste urechi, inauntru , de sus in jos. Ionu intreba in mod "savant" daca au carne de miel...si anume "behehehe fleische". Omul in halat: "behehe"? Ridica din umeri si se uita spre fata de la casa. Ii zice repede ceva in turca. Doua sprancene contrariate se duc sus spre scalp. "Behehe" o tinea omu' pe-a lui. Si merge intins spre cutiile de branza. Cei doi "Aaaaaaaaaaaaaaa käse". Nu branza, animalu' de pe cutie. "Carne de capra"? Nuuuuuuu beeeeee, ci behehehe! Nu, dom-le, hotarat, nu pricep astia nimic. Mai si comenteaza. Trebuie sa aibe miel dar nu vor sa ne zica Offfffffffff si turcii astia n-au pic de intelegere pentru auslanderi. I-am lasat cu tot cu caprele lor, si cu semintele lor lunguiete si cu aerele lor de integrati!

Dimineata se cracana imposibil de fierbinte spre pranz. Miros de praf si tenesi chinezesti "chimici". Ca intr-un targ de vechituri. Toale vechi cu staiful coclit linga turcisme lucioase. Si oribilul nene care urla din toti rarunchii lui bronzati "Billigeeeeeeeeeeeeer! Billigeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeer! Billigeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeer!" In cascade de cate trei. Asta e un fel de "ieftineala". Cu invitatia clara: inghesuiti-va-ti popor de emigranti. Poporu` da incoace si-ncolo osciland intre pantofi, umbrele, saibe, televizoare, balansoare, reviste cu "Rahanul" german, oale, servicii de cafea, candelabre de sticla cu sforarii si bilute, bile, margele, scobitori, scoci, dero de vase, perdele, legume, kebab, arta africana. Cautam un DUDEN - d-ala de avansati catre maestru shaolin- (nu, nu pt mine nu va impacientati!). Mi-a alunecat, cunoscator, ochiul in doua valize de "piele de crocodil" reformat, as putea spune la cum il dadea de gol palsticul de pe margini. Pline cu carti. 25 centi je. Fiecare. Noa c-ar fi culmea sa dau de dudene la un sfert de euro. Ala pentru mine-categoria ameoba catre incepatori- l-am gasit cu 2 euro...deci as putea sa ma astept la oaresce "reduceri" proportionale cu efortul intelectual depus in deschiderea si rasfoirea cartii pricinoase. Am tresarit si am scos 50 de centi: pretioase in geamantan zaceau doua voulme din "bpt" (biblioteca pentru toti). Ionel Teodoreanu facuse insolatie intr-un targ de vechituri iar "Medelenii" incepusera sa sufere de seceta. Consortu zice insensibil "da` ai acasa asta". Inima de fizician. "Aia" hotarat nu putea ramane acolo. Am s-o donez cui o vrea sa aibe in biblioteca ideea de gutuie. Am deschis cartea cu drag si am vazut ca era pentru Paula -lucru atestat pe coperta cartii cu litere rotunde si hotarate.

"17 februarie 1968

Daruita de nenea in ziua lui de nunta

Bucuresti

Paula"

M-am gandit, draga Paula, ca dar din dar se face rai si ca cineva s-ar bucura foarte sa aibe "La Medeleni". Sa-i miroase a dulceata si-a copilarie si sa aibe parte, in plina Germanie, numai de doi herr: Herr Direktor si Herr Kulek - si, culmea, simpatici amandoi. Am rererecitit cartea de drag. Cartea din targ. Da, o s-o daruiesc cuiva. Am ajuns aproape de finalul celui de-al doilea volum si ca un semn se carte invechit atarna intre pagini o scrisoare tremurata:

"Paula mam gindit sati scriu citeva rinduri Vad ca mereu zici ca nu iti scriu si mam gindit sati sciu ca acu Duminica e ziua mea de Nastire si Marti 26 Otombrie e Sfintu Dumitru si plec pe 77 de Ani Cred ca tea spus nentu cum sunt cum ma stii si tu ma doare mijlocu si genuchi la picioare ce sa fac romatism nu mor dar nici de el nu scap Voi ce faciti sunteti sanatosi toti Fata sa facu mari vorbesti dai mincare multa sa se faca mai repede mare sa te ajute la treba Ce faceti mai plecati sau veniti Acolea (????) a venit de la Ploiesti sai dau Telefon cind o termena sa vina pe la mine sai dau 10 chile de vin sa cumpere un bidon cum la gasi sa ia un de 20 de kile Ce sati mai spun pe aici e timp frumos nu a cazut bruma nu a plouat e bine Vinu e bun sa limpezit e bun ai montat masina sa cosi la ea vedeti sa nu perditi ceva de la ea la Noiembrie acu plecati sa va ajute Dumnezeu dar eu acolo nu mai pot veni inchei si va zic multa sanatate va pupa tata"

Frumos sa te doara sufletul...cum scria cineva pe forum. Paula sa stii ca iti pastrez cartile si mai ales scrisoarea. Si ma napadeste dorul de-acasa, de ai mei. Si ma doare sufletul...

________________________________

"Un oftat greu curma tacerea. -Te doare, mos Gheorghe? -... Ochii mosneagului, indreptati spre ferestrele luminoase, se umplura de lacrimi." (Ionel Teodoreanu, "La Medeleni")

_________________________________

Intr-o lume ideala tata e acasa, vinul e bun si limpede, nu a plouat si n-a dat bruma...

K-o s-o v-o  traga si voua !!! Aiaiaiiiiiii! Un proverb adaptat spune ca UE cand n-are ce face se scarpina-n tur!